L FI RESTIER DL OST DL'EGUIA D'OR

N anabatist a Urtijëi
Fovel pa ënghe a Urtijëi anabatisc Scì, almanco un! Piere Walpot, fi dl ost dl'Eguia d'or a Urtijëi. Ël ie mucià tla Moravia, ulache l ie stat a cë di anabatisc tirolejes. Iló al vivù nchina si mort tl ann 1578.
Chi fova pa i anabatisc? I anabatisc fova na comunità religëusa, nasciuda a Zürich tl 1520. Sota Jakob Huter se à nce tl Tirol metù adum na grupa sterscia de anabatisc. Ëi se tlamova nsci, ajache i ne n’azetova nia l batëisum di pitli y batejova i granc da nuef. Te si cumunità ne dajovel degun avëi privat, l’anciulida univa spartida su, ëi se sentiva sciche fredesc y fova contra uni batalia armeda. Ënghe tl Tirol univa i anabatisc perseguitei nchina la mort. Do l’ann 1529 ie mucei ntëur 6000 sustenidëures de chësc muvimënt religëus tla Moravia. Jakob Huter ie unì cundanà a mort a Dispruch l ann 1536.	Mo ncuei iel ti USA ntëur 10.000 persones che fej pert dla „cumenaza di huterians", ëi se tën mo ala dutrina de Jakob Huter, rejona l dialet tirolesc y mantën mo la vedla usanzes tirolejes.   Spiegazion: „cumenanza di huterians": comunità che se tën mo ala dutrina di anabatisc y dà inant la vedla usanzes.
Nfurmazions: -Forcher Michael, Tirols Geschichte in Wort und Bild, plata 79 -Richebuono Bepe, Pitla storia di Ladins dla Dolomites, plata 71

ala Homepage

argumënc

inant